Pastele reprezinta una din cele mai importante sarbatori din viata spirituala a fiecarui crestin. Insa, desi este una din cele mai importante sarbatori, totusi nu multi credinciosi cunosc istoria acestei sarbatori si vechea conotatie a acestei sarbatori.
Cei mai multi crestini asociaza sarbatoarea Pastelui cu moartea si invierea Lui Isus si prea putini cunosc ca de fapt Pastele a fost instituit in perioada dinaintea nasterii Domnului Isus. Mai precis din perioada in care evrei erau sclavi in Tara Egiptului. Daca studiem putin Vechiul Testament vom observa ca Pastele a fost instituit de Dzeu pentru a marca plecarea evreilor din Egipt si calatoria lor inspre Tara Promisa, tara promisa in momentul in care Dzeu a incheiat legamantul cu Patriarhul Avraam. Conform relatarii biblice, Dzeu le-a dat instructiuni precise evreilor prin intermediul profetului Moise pentru a se elibera din robia egipteana. Momentul in care a fost instituita aceasta sarbatoare culmineaza cu ultima plaga adusa de Dzeu asupra poporului egiptean pentru a il determina pe faraon, care avea „inima impietrita” sa elibereze poporul evreu. Mai precis, ultima plaga reprezenta uciderea intaiului nascut din Tara Egiptului, fie ca este vorba de om sau de animal.
Pentru ca ingerul lui Dezu sa nu omoare si intaiul nascut din poporul evreu, acestia trebuiau sa respecte cateva reguli:
Sacrificarea unui miel fara cusur si consumarea lui in intregime. Acest gest simboliza impacarea poporului evreu cu Dzeu. Cei care nu erau circumcisi nu aveau voie sa consume din miel.
Trebuiau sa consume ierburi amare. Motivul era acela de a le reaminti evreilor perioada robiei si toata chinurile si greutatile pe care le-au indurat pe tot parcursul robiei.
Era obligatoriu a se consuma azima. Azima era preparata dintr-un aluat fara drojdie. Drojdia simboliza rautatea, pacatul, necuratirea sufleteasca, fizica, trupeasca.
Cu sangele mielului evreii au uns „usiorii” de la usa de la intrare, astfel incat ingerul lui Dzeu in momentul cand va trece prin Tara Egiptului, pentru tributul de sange sa ocoleasca casele evreilor. Sangele de pe usiorii casei simbolizau faptul ca poporul evreu il recunostea pe Dzeu si ii erau dedicati Lui.
Aceasta sarbatoare a fost instituita de Dzeu in jurul anului 1400i.e.n, mai precis pe 14 Nissan, perioada care se suprapune echinoctiului de primavara. Acesta sarbatoare a fost tinuta an de an de poporul evreu. Inclusiv Isus Cristos a respectat traditia ebraica.
Mai mult, ritualul sarbatorii Pastelui avea sa profeteasca viitoarea jertfa necesara eliberarii oamenilor din robia pacatului. Mai precis mielul simboliza sacrificiul suprem facut de Isus Cristos pentru a oferi jertfa de sange necesara salvarii oricarui om din pacatul adamic.
Daca studiem din Biblie perioada care precede evenimentele care au precedat uciderea lui Isus Cristos am remarca clar ca Isus a respectat in cel mai mic detaliu traditia si sarbatoarea Pastelui.
Faptul ca moartea si invierea Domnului Isus s-a petrecut pe 14 Nissan 33 e.n. si a determinat ca denumirea sarbatorii sa se pastreze pana astazi. Insa nu toti crestini au sarbatorit inca de a inceput moartea si invierea lui Isus Cristos. Multa vreme majoritatea evreilor au sarbatorit Pastele pe baza semnificatiei vechi.
Sarbatoarea Pastelui a fost oficial instituita in urma Conciliu Ecumenic de la Nicea din anul 325. Avand in vedere ca nu exista o data fixa pentru sarbatorirea Pastelui, sarcina de a calcula data Pastelui a revenit, pentru inceput, Patriarhilor din Alexandria.
Pastele crestin nu se suprapune ca data cu Pastele sarbatorit de evrei. Pastele crestin se sarbatoreste intotdeauna duminica, in prima saptamana dupa echinoctiu de primavara. Un alt aspect astronomic important in calculul datei este ca luna sa fie in faza de „luna plina”.
An de an data la care se sarbatoreste Pastele difera datorita: echinoctiului de primavara, precum si rotatiei Lunii in jurul Pamantului. Acesti factori determina o variatie de aproximativ 35 de zile a datei calendaristice la care se sarbatoreste Sfanta Sarbatoare.
Desi toata lumea crestina ar trebui sa sarbatoareasca la aceeasi data, exista un decalaj de 13 zile intre data la care sarbatoresc catolicii si data la care sarbatoresc ortodocsi. Motivul este destul de simplu: Biserica Ortodoxa calculeaza data dupa calendarul iulian, pe cand catolicii calculeaza data Pastelui dupa calendarul gregorian.
Insa, indiferent de data este deosebit de important sa nu uitam semnificatia acestei sarbatori: salvarea omenirii din pacat, fapt posibil datorita jerftei de sange dat de Isus, si ce este deosebit de important a reusit sa biruiasca moartea prin invierea Sa.
Sarbatoarea pascala difera foarte mult de Pastele sarbatorit de evrei datorita traditiilor actuale:
Ouale rosii: traditia crestina spune ca Maria venind la locul rastignirii ar fi asezat un cos de oua la picioarele Lui, acestea inrosindu-se de la sangele Mantuitorului. Legenda spune ca Isus ar fi dat porunca ca in amintiea Sa, oamenii cu ocazia Pastelui sa inroseasca oua.
Ciocnitul oualor: semnifica impacarea cu divinitatea, semnifica sacrificiul suprem facut de Isus pentru fiecare om.
Iepurasul este echivalentul lui Mos Craciun, cel care aduce cadouri copiilor. A fost mentionat pentru prima data in secolul al XVI-lea in Germania. Actualmente acest obicei este foarte popular din considerente comerciale.
Pasca: este facuta din aluat dospit, cu branza dulce si stafide. Este un obicei opus celui practicat de evrei, acestia consumand ierburi amare pentru a le reaminti de perioada grea a robiei egiptene.
Lumanarea pentru a lua Lumina la miezul noptii si a sarbatori Invierea.
Astazi se observa o tendinta tot mai accentuata de a privi sarbatoarea din punct de vedere comercial si laic, si mai putin spiritual. Astazi suntem mai preocupati sa stabilim unde mergem de Paste (ocazie buna de miniconcediu, chef, etc), ce sa cumparam, ce sa gatim, cu ce sa ne imbracam la Biserica pentru a iesi in evidenta si mai putin acordam importanta adevaratului mesaj al sarbatorii.
Nu uitati motivul pentru care an de an luam lumina; sacrificiul Lui Isus face ca viata noastra sa fie mai buna!