Baba Cloanta este un personaj imaginar folosit in zilele noastre, mai ales pentru a face o educatie prin teama copiilor. Cu toate acestea nici unul dintre noi nu banuieste ca Baba Cloanta are o conotatie mult mai grava decat ne putem imagina. Baba Cloanta dainuieste in folclorul nostru de foarte multi ani si reprezinta un simbol feminin care isi extinde ramurile in toate directiile.
Baba Cloanta este adesea descrisa ca o femeie imbatranita urat, cu parul rar, cu dintii rari si ascutiti, cu unghiile mari si puternice, care umbla cocosata cu o mantie din lana dotata cu o gluga si care se sprijina de un toiag. Tot folclorul roman o asociaza pe aceasta Diavolului si se spune ca ea are dreptul de a-l convoca pe acesta la orice ora doreste. Adesea Baba este insotita de o pisica neagra, cu ochii de un verde patrunzator ce ii fixeaza pe curiosi fara incetare. In traditia romana pisica neagra este o pisica aducatoare de ghinion, legata la fel de mult de Diavol, pe cat este si Baba Cloanta.
O alta legenda populara o infatiseaza pe Baba Cloanta ca mama a tuturor zmeilor, ea tinand sufletele acestora intr-o cusca fereacata. Zmeii sunt alte personaje negative ale folclorului roman care aveau obiceiul de a rapi cele mai frumoase domnite si a le fereca in temnita, de asemenea zmeii se hraneau cu carne de om si erau fiinte extrem de crude cu oricine le incalca teritoriul. Baba este, conform traditiei populare, mama tuturor zmeilor, fapt ce ii acorda un statut net superior din punct de vedere al cruzimii fata de zmei. Se spune ca Baba nu murea niciodata, pentru ca de fiecare data cand era la un pas de moarte prelua alt suflet din cusca sa ferecata.
Petre Ispirescu ne prezinta o poveste populara in care se vorbeste despre cearta dintre Diavol, aflat in forma de sarpe, si Baba Cloanta. Galceava iscata de cei doi a fost atat de mare, incat Sfantul Petru a fost trezit de vacarm si suparat a luat o sabie si le-a taiat capetele celor doua vietati. Ramase fara capete cele doua trupuri si-au cautat tarandu-se capul si intamplarea a facut ca fiecare sa ia capul celuilalt. Baba Cloanta si-a potrivit capul Diavolului si acesta i s-a potrivit de minune.
Cultul babelor in general in cultura noastra nu este unul favorabil, termenul de baba adresat unei persoane este unul peiorativ, nu este unul de lauda si este egal cu hoasca, cloanta, tata. De asemene,a babele au fost intotdeauna considerate a fi cele care cunosc anumite taine ale vrajitoriei, pe care le folosesc cu succes pentru a face rau celor care le supara. Babele sunt femei care cunosc foarte multe siretlicuri, insa ele au si capacitatea de a face bine. Desi in general termenul de baba indica in mod sigur ceva malefic, exista conceptii in care babele sunt infatisate ca vraci, avand la indemana foarte multe leacuri denumite chiar leacuri babesti. Cu toate ca ele sunt vraci si ajuta in vindecarea multor afectiuni, apropierea de un astfel de personaj este de ferit, oamenii neavand deplina incredere in provenienta leacurilor, insa apeland la ele din disperare.
Babele intr-un sat romanesc servesc adesea si drept moase, dar si drept sfatuitoare, fiind considerate femei intelepte care au trecut prin viata si prin situatii din care au avut foarte multe de invatat si care sunt dispuse sa dea mai departe invatamintele lor.
Exista mai multe tipuri de babe ilustrate in povestile noastre printre care mentionam:
– Baba Cloanta de care am vorbit deja;
– Baba Coja care se pare ca are atat influente din folclorul german, cat si din cel sarb. Baba Coja, un fel de Baba Cloanta ardeleneasca, era o femeie cu nasul de sticla, cu ochii sangerii, unghii de arama si care schioapata cu un picior de fier pe timpul noptii. Aceasta fiinta malefica ataca numai copiii nebotezati, carora le inchide sufletul intr-o cutie, asigurandu-si astfel conditia de nemurire;
– Baba Oarba, mult mai cunoscuta sub forma unui joc al copilariei, reprezenta o femeie ca facea legatura dintre vii si morti;
– Baba Harca era o femeie batrana singuratica ce locuia in vagauni pe unde nu trecea nimeni si care se ocupa cu ritualuri magice ce foloseau ca suport cranii umane, dar si cranii de animal. Baba Harca este o vrajitoare ce se ascunde de oameni din teama de a nu fi arsa pe rug sau batuta cu pietre, cu toate ca aceste practici nu caracterizeaza tara noastra si nici ortodoxismul majoritar in care suntem crescuti cu totii. Acest personaj se pare ca are influente atat geto – dacice, cat si iraniene.
– Joimarita si Martolea doua femei batrane extrem de rele care guverneaza mestesugul torsului si al tesutului.
Sub orice denumire ar fi cunoscute, babele sunt personaje mistice a caror dualitate ii face pe cei mai multi sa se teama. Chiar daca par a fi bune, ele pot deveni intotdeauna rele si tocmai de aceea sunt privite de majoritatea oamenilor cu teama.